Porcul trebuie să fie VESEL când e sacrificat! Slănină cu AUR de 24k și ecler cu cremă de JUMĂRI, la SlanăFest

Președintele Asociației Culturale Euro Est Alternativ, Radu Zărnescu, membru al juriului SlanăFest, a declarat, sâmbătă, presei, că scopul manifestării este promovarea produselor autentice românești și punerea în valoare a producătorilor locali.

„Ediția din acest an a SlanăFest de la Cluj-Napoca este mai specială, pentru că au început să vină din ce în ce mai mulți concurenți, astfel că reușim să promovăm produsele autentice românești și să îi punem în valoare pe producătorii noștri și pe bucătarii care lucrează mult și pe partea de creație. Astfel, pe lângă slănina tradițională, avem și produse inedite, cum ar fi deserturi pe bază de slănină, și mă refer la ecler cu cremă de jumări și murături, ecler cu fasole și kaizer, plăcintă cu slănină, mozzarela și kaizer sau praline cu ciocolată, chilli și slănină. Avem în acest an 18 concurenți la slănină, ne bucurăm de o astfel de prezență”, a spus Zărnescu.

Chef Radu Gârba, care a prezentat deserturile pe bază de slănină, a declarat că, pentru praline, a pregătit o scoică din ciocolată, în care se introduce o bucățică de slănină, după care se dă prin chilli, susan și nucă.

„Am făcut acest preparat special pentru SlanăFest, ca desert pe bază de slănină. Combinația are un gust bun, dulce-sărat și picant„, a spus acesta.

Un alt participant la festivalul culinar, Ionuț Mangu, a expus mai multe tipuri de slănină – cu hrean, cu sfeclă, cu pastă de ardei, dar și cu aur granulat de 24 de k.

„Sunt foarte multe preparate care se poate face cu aur printre care, de ce nu, slănină. Este aur comestibil. Îi dă slăninei un aspect deosebit, iar consumatorii care mănâncă aur de 24k se simt mai fericiți”, a spus chef Mangu.

Un alt expozant a prezentat o casă din slănină de Mangalița, cu acoperiș din prosciutto și un horn din cârnați, simbolizînd o gospodărie țărănească, care avea și un gard din cârnați.

Este o slănină ținută 21 de zile în saramură, după care a fost afumată cu fum rece de lemn de fag uscat”, a spus Kerekes Anton.

Pe lângă preparate inedite, la SlanăFest au fost prezenți și producători de slănină tradițională, cum sunt Laszlo Miklos și Laszlo Andras, tată și fiu, care reprezintă satul Macău, comuna Aghireș.

„Cel mai important la prepararea unei slănini este porcul, care trebuie crescut în mod natural la țară, cu cereale și furaje, fără chimicale sau conservanți. De asemenea, când este sacrificat, porcul trebuie să fie vesel, nu este bine să fie stresat și chinuit. Este importantă și pârjolirea porcului, deoarece calitatea slăninei depinde și de acest aspect. Noi pârjolim porcul cu două rânduri de paie și încheiem cu lampa de benzină, pentru a subția șoricul de la un porc de 180 de kg. Slănina adevărată trebuie organismului”, a explicat Laszlo Miklos.

Un alt secret al unei slănini deosebite este păstrarea acesteia în apă sărată timp de 5 săptămâni, după care se usucă și se afumă cu fum rece provenit din lemn de fag decojit.

„O astfel de slănină poate fi consumată timp de 10 ani, fără să se râncezească”, a explicat Laszlo.

Fiul său, Andras, continuă tradiția familiei și susține că slănina ideală trebuie să aibă o lățime de 3-4 degete. „Slănina este deosebită, am dat deasupra cu boia dulce, am afumat-o încet, timp de trei zile”, a explicat Laszlo Andras.

SlanăFest se desfășoară la Cluj-Napoca în perioada 1- 3 februarie.